La Sfântă

Suspendat, fără a-l alătura vreunei trăiri care tinde să fie ciclică raportată la timp, termenul „tradiţie” ar putea duce gândul la statornicie, constanţă, neîntreurpere. Coborât din mulţimea cuvintelor izolate şi aşezat la acelaşi nivel cu ce ne oferă realitatea construim expresii precum, „tradiţie populară”, „manifestări de tradiţie” etc. .
Nu întâmplătoarea este abordarea pentru că despre tradiţie, ciclicitate şi despre valoarea acestora îmi propun să scriu câteva cuvinte, raportate la ceea s-a petrecut sub titulatura... „Sărbătorile Iaşului”.
Construit în jurul Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie), programul manifestărilor a cumulat de la reprezentaţii ale instituţiilor de teatru şi simpozioane, la întreceri de orientare turistică în Grădina Botanică şi competiţii de fotbal.
Gândită, probabil, să aducă şi un suport laic, celui mai important pelerinaj autohton, lista acţiunilor a ajuns să cuprindă de la an la an, prin tradiţie, tot mai multe zile; astfel încât în 2008, la 600 de ani de prima atestare documentară a Iaşului, au fost rezervate 10 zile de cultură, comerţ la tarabă, concerte şi întreceri care mai de care mai pestriţe.
Acoperită de ceea ce şi-au propus cei de la Palatul Roznovanu, sărbătoarea ortodoxă a căpătat rezonanţă doar pentru ieşenii şi pelerinii îndreptaţi cu sufletul către cele sfinte. Dincolo însă de perimetrul restrâns al curţii mitropolitane, oraşul cu locuitorii săi a rămas pe parcursul „tradiţionalelor sărbători” sub inundaţia micilor întreprinzători de tarabă care au îmbiat pe trecători cu pahare de vin, izuri culinare de grătar, cojoace, haine de piele şi produse de un artizanat îndoielnic.
Mândră cu cifrele ce arată afluxul de pelerini în acele zile, Primăria a uitat de decenţa pe care o cere o astfel de sărbătoare religioasă. Astfel tradiţia Sărbătorilor Iaşului capătă de la an la an accente din ce în ce mai colorate, de bâlci, desfăşurare ce solicită pelerinul dar şi gazdele, ieşenii; un efort rezultat din amestecul deocheat al celor consumate între 5 şi 15 octombrie 2008, amestec construit conform principiului cantitatea duce la valoare. Dincolo de aglomeraţie, de îmbrânceli şi vorbe mai puţin împăciuitoare, rămâne imaginea unui oraş vlăguit de aura liniştită şi primitoare. Dacă aceasta este poza Sărbătorilor Iaşului, atunci poate cei de la Palatul de vis-a-vis de Mitropolie ar trebui să schimbe principiul: de calitate pentru noi toţi.
La anul!